ați împărțit bani legați cu elastice,
fișicurile pentru țigări, mobilele uzate, câteva tricouri unisex, beri și bucuria de plecare inevitabilă într-o vacanță la mare cu care trăiești primele luni de iubire. ca pe un film pe rolă proiectezi în celălalt fantezia. nu e nimic în hipnosis. au fost și atunci după-amieze cu simulacre de mese, seri cu burțile goale și strategii de amăgit foamea. întrebări născute din ambiție. ești tu aproape o cerșetoare? ești tu o femeie care, în lipsă de altceva, se va sacrifica prestând munca unui dobitoc impur în trei schimburi? eliberată de sevrajul umilitor al sexului, îi ții minte numele, datele statistice ale fizicului modest, numărul de kilograme fixat pe cântarul mecanic momart, gesturile simplificate cu care te stârnea (filmul brutal din capul tău care trebuia să ruleze și el, pentru armonie), ficțiunea unui băiețel care se înfurie la jocuri. nostalgia pură a despățirii fără chinuri nu diferă de moartea naturală a unui animal din vecini. nici de ce măsuri iau voluntarii când cineva fără familie paralizează și casa i se golește de viață înaintea trupului. ca pe un film pe rolă proiectezi în celălalt fantezia. nu e nimic în hipnosis. nu e nimic. (Civilizații, Ed. Paralela 45, 2020) |
Proudly powered by Weebly