Lemur
Andra Rotaru (n. 1980, București )
|
se mânjeşte cu unt, textura intră în ridurile cărnii;
durează până ce porii stimulaţi se desfac şi mai mult, până ce din pântecele lor ţâşneşte carne nouă, avidă, până când torsul se contopeşte cu organele. ne privim faţă în faţă – crusta de sânge ne leagă până la încheieturile mâinilor, buzele vor acolo, pentru câteva momente de incertitudine. nu exişti, astăzi ţi-am spus; cred că eşti o întrupare a stărilor mele psihice; nu râde, mâine suntem scindaţi, te iubesc, ştii uneori. (Lemur, 2012) https://cliplit.ro/lemur/ |